Interventiile repetate ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR) din ultimele doua saptamani pe piata valutara au ca obiectiv limitarea adancirii deficitului de cont curent si mentinerea unui grad ridicat de impredictibilitate care sa descurajeze fondurile speculative, considera analistii pietei.
Potrivit analistilor, aprecierea leului ar putea aduce beneficii pe termen scurt in ceea ce priveste inflatia, dar impactul asupra deficitului extern ar putea fi negativ pe termen lung.
Totodata, investitiile straine si banii adusi in tara de cei care muncesc in strainatate au insemnat surse financiare care nu sunt inca generatoare de bunuri si de servicii. Din acest motiv, intre cerere si oferta interna este un decalaj care creste in timp. Desi nu este raspunzatoare de performantele economiei, BNR are de infruntat aceste dezechilibre, apreciaza analistii, precizand ca Banca centrala va interveni in continuare pe piata valutara si va modifica modelul de actiune de oricate ori va simti ca devine predictibil.
La doar doua zile dupa anuntul oficial privind decizia Consiliului de Administratie al BNR de trecere la tintirea inflatiei (8 august), Banca centrala si-a facut aparitia in piata valutara.
Interventia a urmarit deprecierea monedei nationale, dupa castigul semnificativ in raport cu euro din iulie si prima parte a lui august. Cumpararile de valuta au continuat agresiv timp de mai mult de o saptamana, fiind considerata una dintre cele mai ample operatiuni derulate de BNR in ultimul an. Dealerii au estimat un volum de cumparari, pe parcursul a sase sedinte de tranzactionare, de peste un miliard de euro.
In ciuda acestor cumparari masive au fost observate dese schimbari de trend, in sensul reluarii aprecierii leului, imediat dupa retragerile Bancii centrale din piata. La nivelul cotatiilor, euro a urcat de la 3,4 lei la momentul primei interventii pana la un maxim de putin peste 3,6 lei. De altfel, in foarte putine momente BNR a continuat cumpararile peste pragul de 3,6 lei/euro. (D.E.)